La Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol s-a desfășurat recent conferința cu tema Legendele Techirghiolului, prefațându-se astfel seria manifestărilor dedicate cunoașterii Patrimoniului Cultural European.
Invitați de onoare: prof.univ.dr. Ioan Mircea Pașcu, vicepreședinte al Parlamentului European, și Claudia Țapardel, Copreședinta Intergrupului pentru Dezvoltarea Turismului European, care, neputând participa la eveniment, a trimis un mesaj de susținere pentru turismul balnear românesc, cu precădere cel din jurul lacului Techirghiol. Au mai participat Simion Nicolaev, director general al Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ Constanţa, Iulian Soceanu, primarul oraşului Techirghiol, Cristian Cârjaliu, primarul comunei Agigea, reprezentanţi ai Clubului „Rotary“, care au făcut şi o donaţie importantă, Mihaela Belcin, din partea Asociaţiei Femeilor de Afaceri, medici, consilieri locali, reprezentanţi ai Sindicatului SANITAS. Anul patrimoniului cultural 2018 va fi o oportunitate de a evidenția importanța culturii europene, oferind, totodată, posibilitatea de a găsi răspunsuri la provocările legate de bugetele publice – tot mai reduse – alocate culturii. În acest context european se cuvine aprofundat conceptul de patrimoniu cultural românesc, de valori perene ale unui popor multisecular, care trebuie conservate, cunoscute și protejate.
Lacul Techirghiol, prin unicitatea și proprietățile lui miraculoase, a generat numeroase legende, mituri, cercetări științifice, dar și etnologice și antropologice. Prezența unei comunități multietnice în spațiul limitrof lacului, localitatea Techirghiol fiind atestată din antichitate, dar binecunoscută după realipirea Dobrogei la țară, este percepută în ultimii ani ca un loc de sănătate, în care se simte efectul benefic al terapiilor naturiste oferite de apa lacului șinămolul sapropelic. În Techirghiol s-au pus bazele balneologiei românești maritime, în Techirghiol s-au dezvoltat primele cercetări științifice în domeniu. Un posibil muzeu al nămolului, care să reprezinte forme ale culturii și civilizației medicale românești, ar merita susținut cu aportul comunității europene. Protejarea ecosistemului lacului, o legislație care să permită conservarea acestui tezaur, exploatarea lui sub strictă supraveghere doar de către cei autorizați, refacerea rezervelor prin recuperarea nămolului folosit, sunt cerințe care trebuie prezentate autorităților politice și executive românești în dezbateri coerente și bine articulate motivațional. Acestea au fost principalele obiective cu care s-a deschis seria discuțiilor despre LegendeleTechirghiolului.
Cu această ocazie a fost lansată cartea de poveşti ilustrată „Dragostea Artemiei“, autor Elena Roxana Almăşan, o modernă variantă a legendei nămolului de Techirghiol.
