Despre Techirghiol

Putem să începem să povestim istoria Techirghiolului cu argonauții a căror legendă se derulează la țărmul Pontului Euxin. Iason, fiul unui rege din Tessalia, frânge inima frumoasei Medeea și provoacă drama regelui Aietes, obligat să-și adune din apele mării bucățile fiului ucis de propria soră. Se vor fi plimbat Medeea și falnicul Iason pe lângă apa sărată a Techirghiolului? Vor fi îngropat ei în luciul cenușiu al apei patimile și dragostea lor?

Poetul roman Publius Ovidius Naso numea Dobrogea "țara de lângă Ursa Mare, cu țărmuri înghețate de gerul cel cumplit", situată nu departe de Bosfor și vorbea despre un lac numit Meotic, care poate mai târziu a fost numit Techirghiol. Lacul, așezat pe un drum imperial roman ce ducea de la Callatis la Tomis nu putea trece neobservat de romani care cunoșteau și foloseau nămolul ca și egiptenii.

Cercetări arheologice speciale nu au fost făcute în această zonă dar descoperiri sporadice au scos la lumină elemente arhitecturale din perioada antichității grecești și romane care atestă locuirea zonei și care pot conduce la ideea că proprietățile terapeutice (tămăduitoare) ale apei și nămolului lacului nu au fost necunoscute.

Mențiuni documentare

  • 1560, Tekfür - köy, este amintit în două firmane ale sultanului Suleyman Magnificul, către domnul Moldovei.
  • Ocuparea militară a Dobrogei de către otomani a început în 1417 și a fost desărvârșită în 1462.
  • De aici încolo istoria localității Tekfür-golü se împletește cu istoria Imperiului Otoman, până în 1878 când Dobrogea revine la România.
  • timp de aproximativ 300 de ani în Techirghiol a funcționat un cadiat
  • HAGI ALI (1650), istoriograf turc ce a călătorit prin Dobrogea, scria despre o apă neagră: "Gömlek-köy", probabil Techirghiol.
  • YUSUF NABI, poet turc, în lucrarea istorică "Filihnamei Kamenice" face referiri la Tekfür-köy, locul unde oștile otomane au oprit în drumul lor spre și dinspre Polonia. (1762).
  • Din păcate, dovezi istorigrafice despre Dobrogea (incusiv despre Techirghiol), aflată sub stăpânirea otomană sunt puține datorită faptului că în 1878 când administația otomană s-a retras, a luat cu sine și arhiva acestor locuri.
  • Primele informații scrise despre efectele terapeutice ale apei lacului datează din 1854, în cursul războiului Crimeei, când Said Pașa, comandantul oștirii otomane, cu un braț bolnav, poposind în tabăra militară de la Tekfür-golü constată efectele benefice, miraculoase ale nămolului și apei sărate.

HAGI PANDELE 1891-Primul "stabiliment cu destinație balneară"
    Hagi Pandele amenajază un grajd vechi pe care îl împarte în odăi și dintr-un cazan de rufe și pirostrii improvizează prima instalație pentru băi calde.
    Ion Movilă și Hagi Pandele sunt cei dintâi care au intuit valoarea pe care o avea această resursă naturală și au investit în pământ pe care au edificat construcții cu destinație balneară, unele din ele la nivelul de confort și dotare european.


26 octombrie 1894:primul pas "Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti" cumpără de la "Ministerul Agriculturii și Domeniilor" 100 de ha de pamant în jurul lacului
    Administratorii eforiei erau trei mari barbați ai vremii: G.Gr. Cantacuzino, A. Ghica și dr. Șutzu.
    Se constituie o comisie de experți chimiști care să analizeze apa și este desemnat un medic al eforiei care să viziteze cu atenție locul.
    În răstimpul cât au durat lucrările dr. Chernbach și dr. Sadoveanu fac primele rapoarte cu privire la efectele miraculoase ale băilor de Techirghiol.
    Tot în acest an mai mulți soldați din Divizia Dobrogea cu suferințe reumatismale și boli de piele vin și fac băi în lac iar, autoritățile militare hotărăsc, având în vedere bunele efecte, să trimită regulat soldați la acest tip de tratament.
    În 1899 în Techirghiol veneau în jur de 100 - 150 de persoane găzduite în locuințele țăranilor și în Spitalul Maritim care era compus din două săli mari pentru scrofulosi și patru rezerve.
4 iulie 1899 :inaugurarea stabilimentului patronat de "Eforia Spitalelor Civile"
    Dr. Nicolae Marinescu Sadoveanu este primul medic al acestui spital. El își desfășura activitatea la Constanța de unde venea joia și duminica să viziteze copii bolnavi și să urmarească evoluția suferințelor lor. Rodul activității desfașurate de acest medic și internul său, dr. C Vranialici cu prima serie de pacienți este o lucrare apărută în 1900 la Bucuresti, intitulată: "Dare de seama asupra Sanatoriului Maritim și a Stabilimentului balnear de la Techir-Ghiol".
    Sanatoriul a avut de la început valoare sociala și medicală fiind singurul din țară destinat tratării copiilor bolnavi de tuberculoză.
Sfârșitul secolului XIX, este marcat de activitatea științifică a fraților Saligny: Alfons și Anghel, descendenți din familia Chatillon-Coligny, atestată în Franța din anul 944.
Alfons, face studii stralucite de chimie și este primul chimist român, profesor la Facultatea de Chimie din București și la Școala Națională de Poduri și Șosele.
Este pionier al analizelor chimice efectuate asupra apei și nămolului, împreună cu M. Georgescu și fără îndoială că nici Anghel nu este străin de preocupările fratelui său.

1900:
  • Prima mențiune ca stațiune balneo-climatică maritimă se află în monografia doctorului Al. Saabner-Tuduri: "Apele minerale și stațiunile climatice din România".
  • Se crează un post permanent de medic și se amenajează și o locuință pentru medic. Timp de trei sezoane activează aici dr. Olga Sacara.
  • În 1901 se întocmește primul regulament oficial de folosire a băilor de nămol pentru copii între 4 și 14 ani.

1903:
  • Dr. I. N. Dona se califică primul la concursul de ocupare a posturilor din Spitalele Eforiei Civile, după ce trei ani nu fusese admis nici un candidat.
  • Este numit medic definitiv și director al Sanatoriului Maritim Techirghiol.
  • Alături de tratamentul balnear dr. Dona introduce și o cură de educație: viața copiilor era organizată ca într-un internat școlar, riguros observată.
  • Activitatea acestui medic este consistentă și consemnată în lucrări comunicate internațional.

1920: un alt nume mare se leagă de Techirghiol: Ion Tataranu
  • În 1921, Techirghiolul ca localitate balneara și climatică era compus din două așezări: Techirghiol - sat și Techirghiol - Movila sau Carmen Sylva.
  • Între cele doua așezări se conturau diferențe, consemnate de dr. George Ulieru, un medic teleormănean venit să studieze rolul mării și al talassoterapiei asupra bolnavilor de reumatism.
  • Acesta nota că în Techirghiol-sat "statul nu a intervenit cu nimic (...), comuna a făcut prea puțin (....), chestiunea iluminatului, a apei de băut, a străzilor este abia în parte rezolvată."

1922 este marcat de desfășurarea primului congres român de balneologie la Bucuresti
  • Se înființează Societatea de Hidrologie Medicală și climatologie sub conducerea gen. dr. Vicol.
  • În consiliul general al societatii se găsea și dr. Ion Tatareanu.

1927:
  • Pentru anul 1927 documente de arhivă relevă plata unor sume de bani pentru chiria camerelor în care locuiau medicii delegati de la București și însărcinați cu conducerea studiilor medicale.
  • Tot în același an doctorului Ion Tataranu i se aprobă o altă sumă de bani necesară pregătirii participării la "Congresul internațional de talassoterapie" de la Bucuresti din 1928

1928 "București Congresul internațional de talassoterapie"
  • Prezidat de prof. Anibal Teohari, unul din fondatorii balneologiei științifice românești.
  • Prezența străinilor a fost numeroasă și din elita științifică medicală europeană.
  • La acest congres s-au prezentat cercetări originale despre influența curei cu nămol "în schimbările traumale care se produc în organism și care se manifestă printr-o creștere a hemoglobinei, a globulelor rosii, a indicelui opsonic și a calciului în sânge".
  • Profesorul T. Bujor este autorul unui studiu complet asupra nămolului directorul stațiunii Slănic Moldova, dr. G. Tudorani întreprinde un studiu asupra microbiologiei nămolului și a posibilității de regenerare a acestuia.
  • Cercetările au fost prezentate și într-o broșură aparte,
  • Participanții au vizitat stațiunea în luna mai.
  • În cadrul congresului a fost organizată o expoziție de factori terapeutici naturali la care a fost prezentat nămolul și apa minerală a lacului. Nămolul a primit medalia de argint, iar societatea care deținea concesiunea navigației pe lac a obținut medalia de aur.

16 mai 1930 comisia balneo-climatică
    Compusă din:
  • reprezentanți ai consiliului local;
  • membrii de drept;
  • membrii numiți de minister: farmacistul localității, medicul comunal, un delegat al "Oficiului Național al Turismului";
  • membrii delegați: 3 medici balneologi aleși de consiliul medical al stațiunii, 4 delegați ai sindicatului proprietarilor edificiilor de locuit, 2 reprezentanți ai stabilimentelor de băi.

1932: congres internațional de talassoterapie.
  • Organizat de "Asociația comunelor stațiuni balneo-climaterice de pe litoralul dobrogean al Mării Negre"
  • Se elaborează un program de exploatare a factorilor terapeutici și protejare a zonei și a depozitului de nămol

    Profesorul Mrazec propune:
  • înființarea unei poliții proprii a lacului;
  • un perimetru intern și unul extern de protectie;
  • înființarea unui "institut balneologic local".
  • "Ne închipuim institutul susținut de stat și de comisiile balneare ale stațiunilor din regiune. El ar fi în țară și pe coasta Mării Negre primul institut de felul acesta și asezat tocmai acolo unde terenul de activitate pentru un astfel de institut e mai prielnic. În el s-ar concentra observațiile meteorologice și observațiile și cercetările privind regimul lacului și al factorilor săi curativi, precum și observațiile medicale. Ar fi indicat ca medicul sanitar să fie organul executiv al institutului în chestiunea de igienă, salubritate și sănătate. Institutul ar fi păvaza cea mai bună și sigura pentru păstrarea echilibrului lacului și a factorilor săi curativi, și pentru progresul stațiunii".

Deceniul III al secolului XX
  • se constituie "laboratorul de cercetări biochimice dr. Teohari", proprietate a Ministerului Sănătății, care vine să împlinească visul pionierilor balneologiei, la Techirghiol.
  • se înființează clinicile de balneologie de la Cluj sub conducerea prof. Sturza (găzduită de clinica de psihiatrie într-un subsol) și București sub conducerea prof. Teohari (într-o anexă insalubră a spitalului Brâncovenesc)
  • Prin Decretul Regal 3025 din 28 august 1937, publicat în Monitorul oficial 105 din 3 septembrie 1937, lacul este declarat de utilitate publică și se instituie măsuri de protejare a lacului și a stațiunii.

Deceniul IV al secolului XX
  • Deși 1940 era un an în care țara se pregătea de război în luna iunie, la "Laboratorul dr. Teohari" se ține consfătuirea proprietarilor de băi, pentru bunul mers al sezonului.
  • Războiul a lăsat răni care s-au adâncit odată cu ocupația sovietică dar, viața a continuat, în Techirghiol ca și în restul țării cu naționalizarea, colectivizarea și alte întâmplări nefaste

1949: ÎNFIINȚAREA INSTITUTULUI DE BALNEOLOGIE ȘI FIZIOTERAPIE
  • Scopul: "studierea factorilor curativi naturali din punct de vedere balneotehnic și fizico-chimic, pentru a asigura o îndrumare științifică a activității medicale din stațiuni".
  • Institutul era condus de prof. Teohari și avea trei secții:
    • studiul resurselor naturale: clima, ape minerale, exploatări, captări de izvoare, instalații balneare speciale;
    • balneofiziologie experimentală;
    • balneofizioterapie clinică.

  • În 1951 în țară este o epidemie de poliomielită și se crează mai multe secții de recuperare, printre care și la Techirghiol.
  • În 1972 în urma reorganizării rețelei sanitare din România se înființează "Sanatoriul Balnear Techirghiol" cu 850 de paturi.
  • în 1983 în cadrul sanatoriului se constituie secția de recuperare cu 20 de paturi, iar în
  • 1994 secția de recuperare se mărește la 365 de paturi.


Techirghiol ieri și azi